Gruiul Dării – locul unde s-a descoperit cel mai vechi biberon din lume

Ruinele singurei cetăți dacice cu zid de piatră de la Curbura Carpaților, Gruiu Dării, le găsim în apropiere de Pietroasa Mică, în drumul spre Releul de televiziune de pe Dealul Istrița.

Nu sunt indicatoare, nu sunt marcaje și dacă nu te documentezi puțin nu poți ajunge la acest loc, aflat pe o aşezare neolitică de 5.500 – 5.700 de ani.

Cetatea de rit de la Gruiu Dării a fost scoasă la lumină în campania arheologică din 2007, la mică distanţă de locul unde a fost descoperită Cloşca cu pui de Aur.

Aici a fost găsit un biberon din epoca de piatră, cel mai vechi din lume, cu o vârstă de aproximativ 5500 de ani, iar datarea lui a fost făcută într-un laborator specializat din Germania.

Laboratorul din Heidelberg a confirmat, în urma probelor trimise, următoarele ipoteze: la o adâncime de 3 – 3,5 metri sub cetatea dacică fortificată de la Gruiu Dării se află o aşezare neolitică cu o vechime de 5.500 – 5.700 de ani, care a dispărut în urma unui conflict armat sau a unui incendiu.

Cercetătorii au stabilit că localnicii creşteau în ţarcuri animale, în special vite şi oi, şi se hrăneau cu vânat. Comunitatea nu era prea mare, avea circa 20-30 de persoane, dar era stabilă şi foarte bine organizată. Se ocupa cu agricultura şi creşterea animalelor şi din când în când cu vânătoarea.

În interiorul incintei s-au descoperit mici moviliţe în care se aflau depuse numeroase artefacte specifice epocii geto-dacice, precum vase ceramice podoabele, accesorii, uneltele şi ustensilele gospodăreşti, armele, piesele de harnaşament cele mai multe asemenea depuneri aveau ringuri la bază, unele dintre ele având şi vetre în interior.

Din punctul Gruiu Darii dacii comunicau perfect cu cetăţile din Dobrogea, dar şi cu cele din Munţii Buzăului. Viața aici a încetat brusc, odată cu sosirea romanilor. Distrugerea cetăţii și a locului sacru coincide cu ridicarea castrului roman de jos, de la podul din Pietroasele, prin anii 101 – 102, cu ocazia primului război dacic.

Acest tip de monument, susţin specialiştii Muzeului Judeţean de istorie Buzău, este unic până în prezent în lumea geto-dacilor, reprezentând un loc special în care aveau loc diverse ritualuri şi depuneri de ofrande dedicate zeilor şi celor trecuţi în nefiinţă.

“Muzeul Judeţean Buzău se concentrează în jurul descoperirilor de la Gruiu Dării, dar şi faptul că de-a lungul timpului mai multe expoziţii temporare, itinerante au fost dedicate acestui important sit din nordul Câmpiei Române. Aş aminti aici şi faptul că anul acesta Muzeul Judeţean Buzău a organizat pentru a doua oară consecutiv evenimentul Zilele porţilor deschise pe şantierul arheologic Pietroasa Mică-Gruiu Dării tot pe acest sit”, a declarat pentru Adevărul (2018), Directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache.

Cum s-a schimbat locul în doar doi ani

Prima dată când am descoperit Gruiul Dării a fost în anul 2019. De atunci am mai fost de câteva ori și din nefericire, locul nu se schimbă în bine. Distrugerile provocate de localnici, urmele lăsate de iubitorii sporturilor cu motor și bălăriile crescute peste tot, contribuie la un peisaj dezolant.

Vă imaginați ce industrie turistică s-ar putea dezvolta aici? În locul mormanelor de pământ prăvălite peste ruinele cetății, s-ar putea ridica un complex muzeal, fix ca în țările alea dezvoltate. Asta spune multe despre noi… despre cât de mult ne interesează istoria și trecutul nostru!

Pentru a vă face o idee despre cum “au evoluat” treburile la acest sit arheologic important, voi atașa câteva imagini, realizate în decurs de doi ani.

05.03.2021

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: