Castrul și termele romane de la Pietroasele – un sit arheologic foarte valoros, plin de gunoaie și buruieni

La ieşire din Pietroasele, spre comuna Merei, te poţi opri pentru o scurtă incursiune în istorie, la ruinele unor terme romane, vechi de peste 1.600 de ani. Edificiul fusese reşedinţa căpeteniilor unei legiuni romane, care a fost trimisă de împăratul Constantin cel Mare la nord de Dunăre, să oprească năvălirile barbare. În interiorul clădirii funcţionau terme, un fel de băi publice asemănătoare celor de la Roma. Trupele care foloseau acest edificiu se presupune că ar fi cele care făceau parte din Legiunea a 11-a Claudia, legiune care avea baza la Durostorum.

Castrul şi edificiul cu hipocaust de la Pietroasele, singurul ansamblu roman de asemenea amploare existent în Câmpia Română, la peste 100 de kilometri distanţă de Dunăre în interiorul teritoriului dacic, demonstrează concepţia şi coordonarea romană, realiz,ată prin prezenţa efectivă a militarilor, arhitecţilor, constructorilor, meşterilor romani, dar şi implicarea în munca concretă a populaţiei locale daco-romane, care a contribuit la extragerea, transportul, pregătirea şi punerea în operă a materialelor de construcţie.

Edificiul dispunea de bazine cu apă caldă şi apă rece, de săli pentru exerciţii şi antrenamente, săli de muzică, de dans, de lectură, de odihnă, spaţii de lucru, bucătărie, sală pentru banchete. Întreaga construcţie era încălzită printr-un sistem ingenios compus dintr-un focar furnium de mari dimensiuni, în care ardeau buştenii de lemn, de unde căldura circula prin canale amplasate sub pardoseala din cărămizi şi mortar sprijinită pe stâlpişori din cărămizi pătrate şi prin bolţi. 

Zidul era lat de 3 metri şi înalt de 7 – 8 metri. La construirea peretelui de incintă s-au folosit peste 14.000 de metri cubi de piatră şi mortar, echivalentul a peste 17.500 de care. Stratul de bolovani nelegaţi cu mortar, de la fundul şanţului de fundaţie, asigura evacuarea apelor pluviale de pe suprafaţa castrului.

Termele (în latină thermae) erau băile publice la romani. Frecventarea lor era una dintre activitățile favorite ale romanilor, indiferent de sex sau clasă. Era o activitate socială ce constituia un eveniment central în viața de zi cu zi a cetățenilor romani. Băile la romani îndeplineau funcții de igienă, facilitând în același timp participarea la alte diferite activități adiacente de recreare. Erau concepute într-un mod similar centrelor actuale de recuperare, asigurând totodată posibilitatea de socializare și un mediu propice desfășurării afacerilor de tot felul. Majoritatea orașelor romane aveau cel puțin un spațiu amenajat în acest scop.

O baie publică era construită în jurul a trei încăperi principale: caldarium (baie caldă), tepidarium (camera de baie călduță) și frigidarium (piscină pentru băi reci). Unele thermae beneficiau și de sudatorium (băi de aburi) sau laconicum (saună).

 După ce au fost descoperite ruinele termelor și ale castrului roman, șoseaua a fost ridicată pe un pod care protejează acum fosta construcție de pe vremea împăratului Constantin cel Mare. Aici, în urmă cu peste 1600 de ani, își înmuiau oasele căpeteniilor unei legiuni romane, trimisă de Constantin cel Mare la nord de Dunăre să oprească atacurile barbarilor.

Băile romane de la Pietroasele, spun specialiştii, au fost o construcţie impresionantă în concepţie şi fascinantă ca aspect, ale căror culoare şi încăperi erau pardosite cu plăci de marmură albă, pereţii erau decoraţi în frescă frumos colorată în combinaţii de albastru, roşu, galben, verde şi brun, iar ferestrele erau închise cu vitralii din plăcuţe de sticlă multicolore fixate cu rame de plumb.

  • Fotografiile de mai sus au fost realizate în februarie 2019.

Cum arată locul în prezent

În urmă cu aproximativ o săptămână am trecut prin zona acestui sit arheologic de o importanță deosebită, iar situația din teren nu este prea bună. Pe lângă faptul că nu ai acces în interiorul castrului – intrarea este blocată de o poartă din lemn, închisă cu zăvor și legată cu sârmă -, ruinele sunt năpădite de bălării și pline de gunoaie. Dacă nu ești de-al locului și nu vezi indicatorul care îți indică ce se află sub acel pod, habar n-ai că treci peste o construcție din vremea lui Constantin cel Mare. Problema aceasta este întâlnită la aproape toate monumentele de o importanță deosebită, de pe întreg teritoriu al României. Ce rost are să investim și să atragem turiștii?

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: