Informații prețioase. Situl arheologic de la Cârlomănești – Piese de tezaur și incendiul care a distrus totul

Situl arheologic Cârlomănești este situat la circa 13 km nord-vest de municipiul Buzău, în comuna Vernești, la marginea localității Cârlomăneşti. Acesta are două unități distincte care formează un singur ansamblu, situat pe terasa înaltă din zona confluenței râurilor Nișcov și Buzău. În partea de vest, unde se întinde parțial și satul Cârlomănești, se află terasa numită de săteni Arman. Din aceasta s-a desprins un mic promontoriu cu laturi abrupte pe toate părțile, denumit de localnici Cetățuia, unde au fost descoperite și cercetate importante vestigii din epoca bronzului și din a doua epocă a fierului.

Cetatea Cârlomănești este atestată documentar la 1871, când apare în Chestionarul arheologic al lui Alexandru Odobescu, sub denumirea de Movila cu cetate de la Nişcov. Cercetarea sistematică începe târziu, abia în 1967, printr-un sondaj efectuat de Mircea Babeş. Seria de campanii dintre anii 1972 – 1981 (cu o întrerupere în 1977 ) a fost efectuată prin colaborarea dintre Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan”, Muzeul Judeţean Buzău şi Laboratorul de Antropologie din Bucureşti, colaborare coordonată de Prof.Dr. M. Babeş. In această perioadă s-a cercetat în mod exhaustiv, în partea de sud-est a platoului, o suprafaţă de aprox. 700mp. După o pauză de 20 ani, cercetările au fost reluate în anul 2001.

Conform Muzeului Județean Buzău, în perioada care corespunde domniei lui Burebista (sec I a. Chr.), așezarea de la Cârlomănești cunoaște o mare dezvoltare, devenind o importantă dava –  centru politic, economic şi religios pentru comunitățile geto-dacice din valea Buzăului. Săpăturile arheologice au scos la iveală mari edificii cu caracter public, construcții domestice (anexe gospodărești, vetre, gropi), a fost descoperit material arheologic extrem de bogat: celebrele statuete din lut, cunoscute astăzi în toată lumea drept plastica de la Cârlomănești, unelte, ustensile, arme, podoabe, piese de harnașament, un tezaur monetar din argint și un lot unic în lumea geto-dacică de statuete zoomorfe și antropomorfe.

Aici a mai fost cercetat un imens spațiu funerar, cu 143 de morminte, care acoperă întreaga perioadă de evoluție a culturii Monteoru. Cimitirul are o importanță deosebită, prin complexitatea construcțiilor funerare și prin bogăția inventarului arheologic.

O descoperire mai recentă, notabilă este reprezentată de fragmentele unui chiup cărămiziu, lucrat la roată. Pe trei cioburi ce se întregesc s-au păstrat, scrise în pasta crudă a vasului, cinci litere greceşti cursive: …λεως B…  Inscripţia poate fi parţial întregită [βασι]λεως Β…… şi tradusă (vasul/proprietatea) regelui B… Inscripţia este prima de la Cârlomăneşti şi cea de-a doua inscripţie grecească scrisă în Dacia preromană, după cea de la Ocniţa.

“Suprafața mare a locuirii, monumentalitatea edificiilor, bogăția descoperirilor, prezența statuetelor zoomorfe și antropomorfe, unice în cultura geto-dacică și nu în ultimul rând, prezența unui rege atestat epigrafic, ne îndreptățește să considerăm dava de la Cârlomănești, drept una dintre cele mai importante așezări ale Daciei preromane, din vremea regelui Burebista”, declara în anul 2013, Sebastian Matei, cercetător și doctor în istorie, fost director al Muzeului Județean Buzău.

Lupul de la Cârlomănești

În aşezarea de pe dealul „Cetăţuia”, în urma săpăturilor arheologice, s-au descoperit peste 100 de fragmente de statuete zoomorfe din lut ars, reprezentând în special animale întâlnite în fauna din zonă: lupi, mistreţi, cerbi şi diverse păsări.

Conform specialiștilor, statuetele zoomorfe și antropomorfe au început să fie produse spre finalul perioadei de existență al davei de la Cârlomănești, probabil undeva în jurul anului 60 a. Chr., ele încetând a mai fi produse după anul 50 a. Chr., perioadă când așezarea de aici își încetează existență destul de violent, lucru demonstrat de descoperirea unui templu și a numeroase clădiri incendiate. Cauza probabilă ar reprezenta manifestările eretice practicate aici, fapt netolerat de Burebista. După cum știm, în acea perioadă, religia geto-dacilor îl avea în centru pe zeul Zalmoxis (religie aniconică), acesta fiind venerat în temple circulare sau rectangulare, cu coloane, lucru demostrat la Sarmizegetusa Regia.

Ținând cont că multe descoperiri sunt probabile, apar multe semne de întrebare și oricât am încercat să mă documentez, mulți specialiști au variante diferite, așa că nu mă bag prea adânc în subiect.

Cea mai cunoscută dintre reprezentările plastice de aici și singura care s-a păstrat în întregime este o statuetă care înfățișează un lup și a primit denumirea de Lupul de la Cârlomănești. Acesta a fost descoperit în timpul cercetărilor arheologice din anul 1974.

Piesa a fost modelată dintr-o pastă foarte fină de lut și apoi arsă într-un cuptor cu reverberație (cuptor cu acoperișul boltit, căptușit cu cărămidă, în care încălzirea materialului se face prin contactul cu aerul cald și prin radierea de la acoperiș). Statueta este plasată pe un suport conic, modelat la roată, din aceeași pastă. Are o înălțime de 27 cm și diametrul la bază al suportului conic de 26 cm.

Parcul arheologic Cârlomănești și distrugerea lui

În anul 2013, Asociația Culturală Arkadia, în colaborare cu Muzeul Județean Buzău, își propunea realizarea unui parc arheologic, asemănător unui muzeu al satului prehistoric. Acesta urma să fie împărțit pe epoci (neolitic, bronz, fier) , cu trei tipuri de așezări, cu scopul de a surprinde diferite tipuri de construcții, obiecte și activități, specifice fiecărei perioade de timp.

Prima etapă a proiectului s-a desfășurat în vara și toamna anului 2014, când prima clădire din viitorul ansamblu muzeal a fost construită. Rezultatele au fost prezentate publicului în cadrul evenimentului Parcul Arheologic Cârlomănești – incursiune în trecut. În perioada imediat următoare, s-au mai ridicat diverse elemente specifice așezărilor preistorice, până când toată munca a fost distrusă…

Sursa - turismbuzau.ro
Sursa – Turismbuzau.ro

În data de 28 octombrie 2018, prin extinderea necontrolată a unui incendiu de vegetație, construcțiile ce constituiau parcul arheologic au fost mistuite în totalitate de flăcări. Imediat după teribilul incident, responsabili ai Muzeului Județean au declarat că vor să refacă structurile distruse de flăcări și că în următorii patru ani, Parcul Arheologic de la Cârlomînești să fie un punct de interes pentru vizititatori și să fie inclus pe harta turismului buzoian. Suntem în anul 2023 și se pare că acolo nu s-a mai făcut nimic. Dintr-un proiect măreț și educativ au mai rămas câteva nuiele și cam atât!

Fotografii realizate la situl arheologic, în data de 03.04.2023

Surse: Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan”, Muzeul Județean Buzău, Youtube – Adrian Constantin, Dava de la Cârlomănești – Facebook, TurismBuzău.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: