Castelul Peleş a fost construit la iniţiativa primului Rege al României, Carol I, în afara perimetrului comunei Podul Neagului, localitate cu o suprafaţă de 24 de km în 1874, an în care, din iniţiativa suveranului, comuna primeşte numele de Sinaia. Un an mai târziu, în centrul localităţii sunt construite primele case boiereşti, iar în 1876 începe construirea căii ferate Ploieşti – Predeal, care străbate şi Sinaia. Concomitent, între anii 1873 şi 1875 a fost edificată fundaţia castelului Peleş. Ceremonia de punere a pietrei de temelie a reşedinţei a avut loc într-un cadru festiv la 10/22 august 1875.

Unul dintre cele mai impresionante castele din România, Peleș atrage anual sute de mii de turiști, atât din țară, cât și de peste hotare.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, castelul Peleş se număra printre cele mai moderne reşedinţe regale europene, beneficiind de electricitate (primul castel complet electrificat din Europa), lift interior şi încălzire centrală.

Planurile castelului au fost realizate de arhitectul german Johannes Schultz, iar întreg proiectul a fost finalizat în anul 1914. Acesta are 160 de camere şi peste 30 de băi. În plus, în jurul castelului au fost construite mai multe edificii, iar unul dintre ele este castelul Pelişor, reşedinţă pentru Ferdinand şi Maria.

Situaţie juridică: fostă reşedinţă regală (1883 – 1947), naţionalizată în 1948, muzeu din 1953 în 1975 şi din 1990 până azi, proprietate din anul 2007 a Maiestăţii Sale, Regele Mihai I al României şi instituţie publică administrată de Statul român, sub egida Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Vastul proiect arhitectonic cuprinde foarte multe obiecte de artă, unice în lume, atât în sălile interioare, cât și în curtea exterioară, unde se află mai multe statui, de o frumusețe impresionantă.



După Castelul Bran, Peleșul este considerat al doilea muzeu din țară vizitat de turiști. Pe terenurile din jurul acestuia se află un adevărat bazar, cu tot felul de obiecte. De la mâncare, până la magneți și săbii, comercianții au o gamă variate de produse, iar vizitatorii se înghesuie să se întoarcă acasă cu o mic suvenir, în funcție de gustul fiecăruia.


Una dintre cele mai interesante legende de aici o reprezintă TĂBLIȚELE DACICE DE LA SINAIA.
Acestea reprezintă un set de artefacte arheologice controversate, făcute din plumb. Se zice că de fapt sunt copii ale unor tăblițe dacice orginale de aur, descoperite cu ocazia săpării fundației castelului, copiate și apoi topite la ordinul lui Carol I, care ar fi vrut să folosească aurul tăblițelor dar să păstreze pentru posteritate informația de pe ele.
Specialiștii le consideră în general falsuri moderne și astăzi se află depozitate în subsolul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan din București, de mai bine de un secol.
